Traditii de primavara - Martisorul
Martisorul este, potrivit traditiei, un snur bicolor care aduna zilele,
saptamanile si lunile anului in doua anotimpuri, iarna si vara, facut
cadou la l martie, ziua Dochiei, stravechi inceput de an agrar, potrivit
Agerpres
Martisorul este
confectionat din doua fire colorate alb si rosu, de care se prinde un
obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta
agatat in piept una sau mai multe zile.
Romanii sarbatoreau
inceputul primaverii la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte,
ocrotitor al campului si al turmelor, zeu ce personifica renasterea
naturii. Se spune ca martisoarele sunt purtatoare de noroc si fericire.
Sunt formate dintr-o fundita rosu cu alb, rosul semnificand iarna, iar
albul - primavara. La aceasta fundita se adauga alte simboluri ale
norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoava, cosar sau inima.
Martisorul este purtat pe haina, la vedere, timp de cateva zile,
incepand cu 1 martie.
Pe vremea dacilor simbolurile primaverii
erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 martie.
Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe o ata si
se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, simboliza
viata, deci femeia, iar culoarea alba, conferita de limpezimea apelor,
era specifica intelepciunii barbatului. Snurul martisorului reprezinta,
prin urmare, impletirea armonioasa a celor doua.
Potrivit altor
surse, martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri
de lana, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz,
indica statutul social. Dacii credeau ca aceste amulete aduc
fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Erau
purtate pana cand infloreau copacii, apoi erau atarnate de crengile
acestora.
Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365
sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la
munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la
nastere, Dochia toarce firul primavara, la nasterea anului agrar.
Astfel,
intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, se
poate afirma cu certitudine ca acesta este un obicei vechi romanesc,
atestat in toate zonele locuite de romani si aromani, preluat apoi de
alte popoare din centrul si sud-estul Europei.
documentar Agerpres
